Idei principale<ul><li>Ideea unei slujbe în biserică de Ziua Dezrobirii nu e nouă. Pe 20 februarie 1856, principele Barbu Știrbei scria în decretul de dezrobire – în care folosea sintagma „liberarea sclavilor” – că această zi solemnă ar trebui marcată „în fiecare an în eternitate”.</li><li>Până acum însă, Biserica Ortodoxă Română a încercat să se disocieze de trecutul sclaviei, spunând că nu exista ca instituție în timpul celor 500 de ani. Vasile Bănescu, din partea biroului de presă al Patriarhiei Române, ne-a scris că „este o eroare încercarea de a judeca evenimente, fapte și personalități din trecut, folosind criteriile sociologice și democratice impuse de logica mentalității de astăzi.” Dar cum am putea să înțelegem influența acestui trecut doar în acord cu contextul istoric al vremii, dacă nu ne uităm la el și ca oamenii care suntem astăzi?</li><li>Statul român e părtaș la uitarea istoriei sclaviei și e dator, spune cercetătoarea Magda Matache, cu măsuri de „justiție reparatorie”. Dacă sclavia va face parte din narațiunea națională oficială, asta va însemna că și decalajele economice și sociale vor fi luate în calcul la elaborarea de politici publice și servicii sociale.</li><li>Uniunea Europeană a adoptat în 2020 un <a href="https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/a_union_of_equality_eu_action_plan_against_racism_2020_-2025_ro.pdf">plan de acțiune anti-rasist</a>, care îndeamnă la „recunoașterea rădăcinilor istorice ale rasismului” și spune că asigurarea comemorării sclaviei și Holocaustului reprezintă o parte importantă a încurajării incluziunii. </li><li>Consiliul Europei a adoptat în 2020 o recomandare prin care solicita includerea istoriei romilor și/sau a nomazilor în programele școlare și în materialele didactice. „Deci toate chestiile trebuie să fie instituționale, altfel nu cred c-avem vreo șansă”, spune Luiza Medeleanu, expertă în educație multiculturală. „E important ca statul să preia toate lucrurile astea și să le transforme în măsuri foarte clare, politici culturale și educaționale concrete, în care oamenii să se regăsească. Și doar așa eu cred că poți să creezi o punte între oameni.”</li><li>Trecerea de la integrare la incluziune, la a cere drepturile care se cuvin tuturor și la a împuternici comunitățile s-o facă și singure e ce fac astăzi ONG-urile. „De multe ori problemele femeilor rome înseamnă acces la infrastructură, înseamnă locuință decentă, înseamnă curent electric, apă, drumuri practicabile ș.a.m.d.”, spune Carmen Gheorghe, președinta E-Romnja, care evidențiază că acestea sunt probleme feministe. „Exemplul pe care-l dau întotdeauna este acela al unui drum impracticabil. Unde, dacă plouă, nu mai poți intra, îți trebuiesc cizme, pentru că noroaiele te cuprind din toate părțile, și atunci cine are responsabilitatea de a curăța, de a duce copiii la școală sau la medic? Femeile. Ne place sau nu, femeile fac asta.”</li><li>Felul în care reprezentăm romii în media și produse culturale trebuie îmbunătățit, căci telenovelele despre romi de la Acasă TV, spre exemplu, nu fac decât să caricaturizeze cultura romă. În lipsa altor modele, copiii aspiră la o identitate construită adesea din stereotipurile majoritarilor. </li><li>Ce poți face tu, ca ne-rom, pentru a contribui la repararea trecutului? Poți să sancționezi producțiile rasiste și stereotipe, să susții demersurile unor organizații nonprofit, să cumperi produsele culturale ale artiștilor, meșteșugarilor și designerilor romi. Să-ți înveți copiii altfel decât mulți am fost învățați. Să le citești povești cu eroi romi, să fii un exemplu prin felul în care reacționezi în fața prejudecăților.</li><li>Toate soluțiile din acest episod sunt măsuri pe care le putem lua fără să pierdem nimic. Măsurile afirmative pentru un grup marginalizat istoric nu ne neagă drepturile. Nu pierzi, ca ne-rom, dacă statul finanțează un muzeu al romilor sau cercetare pentru recuperarea memoriei sclaviei. Câștigăm cu toții, și ne apropiem.</li></ul>Resurse consultate<ul><li><a href="https://www.dor.ro/tratat-de-pace-pentru-emanciparea-noastra/">Tratat de pace pentru emanciparea noastră</a>, de Ciprian Necula</li><li><a href="https://www.dor.ro/nu-mai-suntem-sclavi-de-166-de-ani-dar-vad-si-astazi-ura/">Nu mai suntem sclavi de 166 ani, dar eu văd și astăzi ura</a>, de Elisa Dinu</li><li><a href="https://www.dor.ro/istoria-ascunsa-a-stramosilor-romi/">Istoria ascunsă a strămoșilor romi</a> și Time for reparations de Magda Matache</li><li><a href="https://www.edituraseneca.ro/carti/inelul-cu-cap-de-cal-istoria-romilor-povestita-copiilor-ioanida-costache-petra-gelbart">Inelul cu cap de cal</a>, de Ioanida Costache</li><li>Romstoria: <a href="https://www.youtube.com/watch?v=mvRcaYaO-hU&t=6s">Care este diferența dintre robie și rumânie</a></li><li>Emisiunea „<a href="https://giuvlipen.com/eu-sunt-actrita-principala/">Eu sunt actrița principală</a>”, moderată de Zita Moldovan și Mihaela Drăgan, episodul 4</li><li><a href="https://www.youtube.com/watch?v=rJPmsJzlR3s">De ce blackface e rasist</a>, cu Oana Dorobanțu</li><li><a href="https://www.youtube.com/watch?v=Q5_RI1-BPFc&t=1s">Reportaj Trinitas de Ziua Dezrobirii</a> la mănăstirea Pasărea</li><li><a href="https://www.youtube.com/watch?v=HC-NYZh4lbs&t=5s">Interviu cu Carmen Gheorghe</a>, Ashoka Fellow</li></ul>În acest episod auzi cuvinte despre viitor de la Ionela Pădure, Gilbert Costache, Ionuț Măcinoi și un grup de cursanți din Iași, Niko G, Mihaela Drăgan, Ioanida Costache, Linda și Silviu Zsiga de la Radio Pata din Cluj. Mulțumiri! Mulțumiri și Centrului Național de Cultură a Romilor pentru evenimentul de lansare al filmului <a href="https://fb.watch/bngF5NL-6i/">„10 ani de luptă împotriva sclaviei. Adevărurile Ioanei”</a>, în cadrul căruia am înregistrat discursul Cătălinei Olteanu, din care ai auzit un fragment în acest episod.Obiceiul pământului este un podcast despre sclavia romilor și amprenta acelor 500 de ani asupra prezentului și este produs de DoR. Cele șase episoade vor apărea săptămânal, începând cu 17 ianuarie 2022. Ascultă seria pe obiceiulpamantului.ro, Spotify, Apple Podcasts, YouTube sau în aplicația ta preferată de podcasturi.Reporter: Ana Maria CiobanuEditor: Cristian LupșaManager de proiect: Nicoleta RădăcinăIdentitate vizuală: Maria SurducanMuzica: Sebastian Androne NakanishiÎnregistrări și montaj: Ana Maria CiobanuEgalizare sunet: Octavian ComanDevelopment și producție digitală: Mihai Ciobanu și Cătălina AlbeanuTranscrieri: Andreea Vasile, Daniela Popa, Romina Surugiu, Daniela Iordăchescu

Podurama

Home

Trending

Personal

Your Podcasts

New Episodes

My Files

Favourite Episodes

Tags (Folders)

Recently Played

Bookmarks

Followed Playlists

Episodul #6: Datorii

Obiceiul pământului

AI Chapters

AI Insights

Reviews